|
Author
|
|
Thread
|
|
|
the rookie
Senior member
Registered: September 2005
Location: USA
Posts: 3,831
|
|
Wed July 18, 2007 11:40am
|
|
|
Asa ceva nu se poate! Cum ai reusit, dom'le, sa fii acolo perfect pregatit exact atunci cind a trebuit? Zau ca ar trebui sa incerci sa joci la loterie, fiindca ai un noroc chior! De obicei caricaturistii pot pune in fata observatorilor astfel de mesaje, nu pozarii ca noi! Nici nu indraznesc sa te felicit sa nu-ti alung bafta pe care o ai! M-am uitat in fel si chip sa vad daca nu e minareala in Photoshop... nu e! Excelenta fotografie din toate punctele de vedere, iar in ceea ce priveste tilcul si mesajul eu o consider o noua referinta!
|
|
|
|
oroles
banned user
Registered: January 2007
Location: Calimanesti
Posts: 1,304
|
|
Wed July 18, 2007 11:46am
|
|
|
De acord, mare noroc ca ai fost acolo, restul e din vina ta... 
Felicitari.
|
|
|
|
|
marian_radu
Senior member
Registered: July 2006
Location: Brasov
Posts: 2,612
|
|
Wed July 18, 2007 12:09pm
|
|
|
Se pregatea de un sprint? 
Bine prins!
|
|
|
|
|
Dumitru Drinovan
Senior member
Registered: October 2004
Location: USA
Posts: 3,025
|
|
|
Targa pe uscat.
Bine (c)-ai vazut-o.
|
|
|
|
|
the rookie
Senior member
Registered: September 2005
Location: USA
Posts: 3,831
|
|
|
Mda, hai totusi sa ma explic putin, nu de alta dar se poate crede fie ca am dat in patima favoritismelor, fie ca m-am sonat, fie ca nu mai stiu ce vorbesc... De fapt mi-ar parea extrem de rau sa se dilueze totul. Am zis o "referinta" noua... si pentru mine asta inseamna cel putin foarte mult. Intii a existat perceptia vizuala a imaginii... m-a intrigat faptul ca in thumbnail pozitia omului era total nefireasca. Parea o scena din Fellini. Prin urmare, curios din cale-afara, am marit-o si am avut aceiasi nedumerire: de unde vine aceasta alura a batrinului? Pai se pare ca trage ceva dupa el, ceva greu, ceva care, din cauza ca nu are roti, cum ar fi normal, face probabil un zgomot puternic, asa ca sa intoarca toata lumea capul si sa vada... E o banala lada cu acareturi... Si de-aici incepe frate simbolistica care nu se mai termina... Fellini trece rapid in mult mai realul Antonioni... Pe lada e scris "index"... deci omul isi tiraste cu sine pacatele pentru care a fost pus la "index"... el si lada lui... pe strada goala... numai noi, prin intermediul mesterului pozar, ne uitam la el si facem haz de necazul lui... "uite altul la index... bine ca-i pe partea aialalta...". Si se vede ca omul tot cara la lada aia de mult, fiindca pare impacat cu soarta, miscarile ii sint cit se poate de firesti, e invatat cu greul, e obisnuit sa-si poarte curcea napraznica... Gindeste el: Fir-as al dracului, de doua lucruri nu pot sa scap... de umbra asta pe care-o imping in fata si de indexul pe care-l car ca vita dupa mine... bine ca mai am putin si ajung... Unde? Cum unde?... Dupa gardul asta... In cimitir, in lumea dreptilor, paralela cu asta a voastra, care stati si va holbati la mine, a viilor... Voi de dupa camera pe de-o parte, apoi eu, la index, cu umbra si cu povara de dus prin lume cit traiesc, pe de cealalta parte... apoi spatiul etern, si apoi alte strazi, cu blocuri cu custi cu vietuitoare, alte destine, alte strazi cu oameni care-si cara si ei crucile sau lazile... cei mai tineri, pe strazi mai la vale, asa cum am fost si eu odata... Pe masura ce te uzezi si esti din ce in ce mai putin trebuincios, ajungi tot pe strada vecina cu cimitirul, si dupa aia... te bagi cuminte-n lada care-ti poarta numele... si gata... (compozitie, geometrie, linii de forta, echilibru, tonalitati, contraste... rahat, cine are vreme de asa ceva... E totul acolo... va asigur ca nu lipseste absolut nimic, dar nu astea conteaza aici, decit daca vrei sa te uiti chiar numai dupa cai verzi pe pereti)
Asta-i in cuvinte simple ideea de tranzienta, surprinsa de pufi printr-un noroc scos in cale numai de obiceiul lui de a colinda, de a-si tine ochii deschisi in permanenta si de dorinta de a impartasi cu noi ce-a mai vazut si mai ales ce simte el. Despre asta ne tot cinta Eliade in "The Myth of the Eternal Return", poate nu chiar atit de concret, de concis si de sugestiv cum reuseste imaginea de fata sa zugraveasca. Este si normal... un scriitor utilizeaza o mie de cuvinte ca sa ne faca sa pricepem cit mai comod un mesaj de valoare... pe cita vreme o fotografie... stiti voi povestea asta mai bine...
Caimacul este dat de titlu, care nici ca se poate potrivi mai bine. Nu-mi mai lasa nici un echivoc si am satisfactia deplina asupra identificarii corecte a simbolurilor pe care le-am decelat extrem de facil si asupra faptului ca, folosita simplu, laconic si cu simtire proprie, limba romana este de neegalat, atunci cind te nasti imbalsamat in ea...
|
|
|
|
|
pufi
Senior member
Registered: May 2006
Location: Tr. Severin
Posts: 184
|
|
|
Daca Joyce a reusit sa ne convinga ca fiecare om este un Ulise, cu Sisif este mult mai simplu. Pe cel care a reusit sa puna Moartea in lanturi, Camus la numit proletarul zeilor. Pentru mitul reintoarceri lui Nietzsche, Sisif cred ca este alegoria perfecta si eterna.Treci dincolo si o iei de la capat, fiecare zi, fiecare viata.
Multumesc !
|
|
|
|
|
|
Galeria Foto
